Prezint o scrisoare exoffo, expediată din comuna Futeni, județul Tecuciu, către „Domnia Sa Domnul Primar al Urbei Tecuciu”, document datat 5 ianuarie 1891 și care păstrează mai multe elemente de interes pentru istoria poștală și administrativă a Moldovei de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe fața plicului se află ștampila poștală rurală „JUDEȚUL TECUCIU / COM. FUTENI”, de tip dublu cerc, cu diametrul exterior de 26 mm și cel interior de 15 mm, având două ornamente care separă legenda. Data este înscrisă manual în centrul ștampilei.

Pe aceeași față se află numărul 1671, înscris care poate fi pus în legătură cu evidența administrativă a corespondenței. Adresa destinatarului, domnul primar al urbei Tecuciu, arată caracterul oficial al scrisorii și legătura dintre administrația rurală și autoritatea orașului reședință de județ. Pe verso se află ștampila de sosire „TECUCIU”, tot de tip dublu cerc, cu diametrul exterior de 24 mm și cel interior de 14 mm, purtând data in linie 5 JAN 91. Cele două ștampile permit stabilirea traseului poștal Futeni–Tecuciu și arată că expedierea și sosirea s-au produs la aceeași dată, 5 ianuarie 1891. În partea inferioară a verso-ului se observă și urmele sigiliului comunei Futeni, ale cărui litere mai pot fi distinse, element care completează caracterul oficial al documentului și separă funcția administrativă a sigiliului de funcția poștală a ștampilei.

Județul Tecuciu avea ca centru administrativ orașul Tecuciu, iar corespondența oficială provenită din comunele rurale era îndreptată către instituțiile și autoritățile acestui centru. În acest cadru trebuie înțeleasă și adresarea către primarul urbei Tecuciu. Futeni reprezenta una dintre localitățile rurale ale județului, iar ștampila poștală aplicată pe această scrisoare constituie o mărturie directă asupra funcționării serviciului poștal rural și asupra modului în care corespondența comunală era introdusă în circuitul poștal. Din punct de vedere filatelic, interesul piesei este dat de asocierea mai multor elemente pe același document: ștampila rurală Futeni, cu diametrul de 26/15 mm, data de expediere, numărul manuscris 1671, ștampila de sosire Tecuciu, cu diametrul de 24/14 mm, data de 5 ianuarie 1891 și impresiunea sigiliului comunei.

Avem astfel atât dovada localității de origine, cât și confirmarea destinației și a datei de sosire. În colțul din dreapta jos al plicului se află semnătura expertului filatelic Marco Martin, cunoscut negustor filatelic și expert pentru România, Levant și Israel, membru de juriu FIP, iar semnătura sa este întâlnită pe numeroase piese clasice românești de istorie poștală.

Scrisoarea este nefrancată, astfel că valoarea sa nu este determinată de o francatură sau de o marcă poștală, ci de caracterul oficial al corespondenței, de raritatea și claritatea ștampilei rurale, de păstrarea ștampilei de sosire, de existența urmelor sigiliului comunal și de posibilitatea de a urmări traseul documentului între două localități ale județului Tecuciu. Din perspectiva istoriei poștale, documentul oferă un exemplu bine păstrat al unei corespondențe rurale oficiale de la începutul anului 1891, în care circuitul poștal poate fi urmărit direct prin cele două impresiuni datate. Pentru aceasta piesa, ținând cont că Futeni este elementul rar al combinației, că ștampila este clară și completă, că traseul Futeni–Tecuciu este documentat prin două ștampile datate 5 ianuarie 1891, că destinatarul era primarul Gheorghe Cuza și că există și impresiunea sigiliului comunal, aș estima o valoare de piață de aproximativ 150–250 de euro, cu posibilitatea ca într-o licitație specializată, în fața unui colecționar interesat de ștampilele rurale din județul Tecuciu, piesa să depășească acest nivel. Pentru o vânzare directă, aș considera 200 de euro un preț de pornire rezonabil, fără să prezint această sumă drept o cotație oficială.

În anul 1891, la data expedierii acestei scrisori, primarul orașului Tecuciu era Gheorghe Cuza, personalitate a administrației locale, care a ocupat funcția de primar în două perioade, mai întâi între 1874 și 1875, iar apoi între 1889 și 1894. În timpul mandatelor sale, administrația orașului a acordat o atenție deosebită lucrărilor edilitare, fiind consemnate intervenții asupra străzilor, podului peste Tecucel și arterelor pietruite, precum și lucrări de amenajare și înfrumusețare a Grădinii Publice din Tecuci, unde au fost refăcute șanțurile, construit un pavilion și plantați arbori și arbuști. Astfel, în momentul în care scrisoarea din Futeni ajungea la Primăria Tecuciu, destinatarul ei era unul dintre edilii care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea orașului în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.