Prezentăm o frumoasă scrisoare exoffo, adresată „Domniei Sale, Domnului Ministru Justiției, București”, purtând pe față numărul de înregistrare 3339 și o mențiune manuscrisă în colțul din dreapta sus, datată 6 octombrie 1880. Deși aversul nu poartă nicio ștampilă poștală, verso-ul păstrează integral traseul circulației și reprezintă elementul de interes al piesei.

Ștampila de expediție, aplicată în tuș negru, este o ștampilă poștală rurală postclasică de tip monocerc, cu diametrul de 19 mm, având data dispusă pe trei rânduri, „6 / OCT / 1880”, legenda „JUD. TUTOVA” în partea superioară și „PL. CORODUL” în partea inferioară. Plasa Corodul a existat în organizarea administrativă a județului Tutova în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind una dintre plășile istorice ale județului, alături de Tutova, Simila și Pereschiv, iar ștampila confirmă funcționarea serviciului poștal rural în această circumscripție administrativă.

Destinația către Ministerul Justiție ilustrează relația directă dintre autoritățile locale și administrația centrală a statului, iar timpul foarte scurt de circulație demonstrează buna organizare a rețelei poștale din acea perioadă. Funcția de ministru al Justiției era deținută de Dimitrie Gianni (1838–1902), membru al guvernului condus de Ion C. Brătianu. Jurist, cu studii la Berlin și Paris, Gianni a fost unul dintre reprezentanții importanți ai Partidului Național Liberal și a avut un rol activ în modernizarea legislației românești din primii ani ai statului independent. În timpul mandatului său la Ministerul Justiției a susținut adoptarea legii privind libertatea individuală și a inițiat demersurile pentru construirea Palatului de Justiție din București, constituind o comisie formată din magistrați, reprezentanți ai Baroului și specialiști în arhitectură. Activitatea sa se înscrie în perioada marilor reforme administrative și juridice de după Războiul de Independență, când instituțiile statului român erau reorganizate și consolidate în perspectiva proclamării Regatului României din 1881

Sosirea la București este confirmată printr-o ștampilă poștală de tip dublu cerc, aplicată în tuș brun, cu diametrul cercului interior de 12 mm și al celui exterior de 23,5 mm, data fiind dispusă pe trei rânduri, „7 / OCT / 880”, ceea ce dovedește că scrisoarea a parcurs distanța dintre Plasa Corodul și capitală în numai o zi. În zona centrală a verso-ului se păstrează urmele sigiliului din ceară roșie, element caracteristic corespondenței oficiale, care certifica autenticitatea și confidențialitatea documentului.

Din punct de vedere filatelic, piesa este reprezentativă pentru perioada postclasică a poștei românești, reunind pe aceeași scrisoare o ștampilă rurală de expediție bine individualizată, o ștampilă de sosire clară și un traseu poștal complet, iar din punct de vedere istoric și social constituie o mărturie a modului în care administrația județului Tutova comunica cu autoritățile centrale ale statului român în primii ani ai Regatului. Valoarea estimativă a piesei este de 120–180 de euro, nivel justificat de caracterul oficial al circulației, de interesul ștampilei rurale din Plasa Corodul și de starea generală de conservare a documentului.