Scrisoare adresata „Părintelui Protopiereu al județului Brăila”,

Indică un demers oficial al unei autorități ecleziastice către conducerea protopopiatului din Brăila. Ștampile poștale pe față: PLESCA / JUD. BRAILA – ștampilă rurala rară, dublu cerc indicând localitatea de expediere: Pleșca, județul Brăila, data pe 3 randuri, diametru 14.5/25.5 mm.

C.F.R. CIRESI 2.4.94 – ștampilă dreptunghiulară de tranzit feroviar 16/30 mm, foarte interesantă filatelic. Arată că scrisoarea a fost preluată în tren, în stația Cireși, la data de 2 aprilie 1894. Gara Cireșu este consemnată în lucrarea Istoria poștelor române de Constantin N. Mineescu, fiind inclusă în Tabloul de clasificarea gărilor (Clasa II cu 39 lei pe lună)

Această piesă este o scrisoare oficială religioasă trimisă în aprilie 1894 de la preotul din Pleșca către Protopopiatul din Brăila. Este o piesă filatelică valoroasă datorită: ștampilelor rare și complete, traseului poștal rural–ferovia si urban.

Verso, Ștampilă de sosire dublu cerc cu data il linie: BRAILA / 3 APR 94 – sosirea la Brăila, indicând o livrare promptă (1 zi). Sigiliu de ceară roșie intact (parțial), ceea ce confirmă caracterul oficial sau confidențial.

Combinarea unei ștampile rurale mai puțin frecvente cu un marcaj feroviar de tranzit și o ștampilă de sosire urbană conferă piesei un interes filatelic suplimentar, atât din perspectiva clasificării tipologice, cât și a studiului rutelor poștale.

Documentul reflectă un traseu poștal intern bine definit, în care corespondența este preluată din mediul rural, din localitatea Pleșca, județul Brăila, unde este aplicată ștampila de expediție. De aici, piesa intră în circuitul de transport feroviar, fapt confirmat de ștampila rectangulară de tranzit „C.F.R. CIRESI”, specifică punctelor de legătură cu rețeaua de cale ferată. Această etapă indică utilizarea infrastructurii feroviare pentru accelerarea circulației corespondenței, practică deja consolidată în anii 1890.

Ulterior, scrisoarea este transportată către centrul urban Brăila, unde primește ștampila de sosire dublu cerc, marcând finalizarea traseului. Succesiunea acestor marcaje demonstrează integrarea eficientă a oficiilor poștale rurale în rețeaua națională, prin intermediul nodurilor feroviare intermediare.

În concluzie, traseul piesei poate fi reconstituit cu certitudine ca fiind Pleșca – Cireșu (tranzit feroviar) – Brăila, ilustrând un model tipic de circulație a corespondenței oficiale din mediul rural către un centru administrativ urban, cu utilizarea directă a transportului pe calea ferată.