
Factura scrisorilor
Documentul prezentat este o listă poștală oficială emisă de Oficiul Poștal din Bacău la data de 24 noiembrie 1859. Formularul tipărit, intitulat „Factura scrisorilor”, reprezintă un document administrativ utilizat în sistemul poștal moldovenesc pentru evidența și transmiterea corespondenței între două oficii poștale. Astfel de documente însoțeau de regulă sacii poștali sau loturile de scrisori expediate pe principalele rute de circulație ale corespondenței.
Tipizatul include rubrici destinate înregistrării scrisorilor recomandate, a celor francate și a altor trimiteri oficiale. Formularul era completat de oficiul de expediție și confirmat la sosire de oficiul destinatar, constituind un instrument de control administrativ al circulației corespondenței.
Pe fața documentului se observă două ștampile poștale distincte. Prima este ștampila liniară de expediție „BACĂU”, imprimată clar cu tuș de culoare verde-albăstruie. A doua este ștampila de recepție „FOKSCHANI / MOLDOVA”, de tip clasic Moldova mic, M1, aplicată la primirea documentului în oficiul de destinație. Data este dispusă pe două rânduri „25/11”, confirmând sosirea corespondenței în ziua următoare. Asocierea celor două ștampile demonstrează circulația rapidă a corespondenței pe traseul Bacău – Focșani, cu o durată de transport de aproximativ o zi.

Ruta Bacău – Focșani făcea parte din unul dintre cele mai importante drumuri poștale ale Moldovei, care lega capitala Iași de sudul principatului și de București, pe traseul Iași – Bacău – Adjud – Focșani – Buzău – București. Această axă de circulație era esențială pentru schimbul administrativ și comercial dintre principalele centre urbane ale regiunii.
Contextul istoric al documentului este deosebit de interesant. În anul 1859, Moldova și Țara Românească se aflau în procesul de unificare politică după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Deși administrațiile celor două principate funcționau încă separat, sistemele instituționale începeau să fie armonizate, iar serviciile poștale constituiau unul dintre domeniile în care standardizarea era în curs de realizare. Documentul reflectă nivelul ridicat de organizare al poștei moldovenești în această perioadă de tranziție.
Documentele de tip „factură poștală” sunt relativ rare în colecțiile de istorie poștală. Spre deosebire de plicuri sau de scrisorile obișnuite, acestea erau documente interne ale administrației poștale și, în majoritatea cazurilor, erau păstrate doar temporar pentru verificarea și înregistrarea trimiterilor. Supraviețuirea unor astfel de exemplare oferă informații valoroase despre modul concret de funcționare al rețelei poștale și despre procedurile administrative utilizate în Principatele Române înainte de reorganizarea completă a sistemului poștal din anii 1860.
Din punct de vedere filatelic și documentar, piesa se remarcă prin starea foarte bună de conservare, prin claritatea celor două ștampile poștale și prin păstrarea culorii originale a tușului. Asocierea ștampilei liniare de expediție din Bacău cu ștampila circulară de recepție „FOKSCHANI / MOLDOVA” oferă o imagine autentică a practicilor poștale moldovenești din perioada imediat următoare Unirii Principatelor.

Lasă un răspuns